PASUL 1

PRIMĂRIA ALOCĂ O PARTE DIN BUGET

PASUL 2

CETĂŢENII VIN CU IDEI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE

PASUL 3

PROPUNERILE LE PREZINTĂ ÎN SCRIS

PASUL 4

LE DISCUTĂ CU VECINII

PASUL 5

APOI LE VOTEAZĂ

PASUL 6

REZULTATUL VA SERVI TUTUROR

CE ESTE „BUGETUL PARTICIPATIV“?

Bugetarea participativă este un proces democratic în care cetățenii își pot exprima opiniile și prioritățile privind alocarea resurselor bugetare ale unui oraș, district sau altă unitate administrativă. Acest proces permite cetățenilor să se implice direct în deciziile privind cheltuirea unei părți din bugetul public, de obicei pentru proiecte și inițiative comunitare. Primăria alocă o parte din bugetul anual, după care locuitorii vor veni cu propuneri cu privire la ceea ce ar trebui îmbunătăţit în anul viitor în localitate. În cadrul formulării acestor propuneri, cetăţenii, asistaţi de administraţia oraşului, se întâlnesc la discuţii publice locale sau tematice şi cu vecinii, unde discută despre ceea ce vor să schimbe în localitatea lor şi în ce mod. Apoi depun la Primărie propunerile comune pentru a fi verificată fezabilitatea lor. Punctul culminant este votul popular pentru selectarea propunerilor cetăţenilor care să fie realizate de municipalitate.

 

 

 

În lume, bugetul participativ funcţionează cu succes

 

Bugetarea participativă nu este o inovație recentă la nivel global, acesta a fost adoptată pentru prima dată în 1989 în Brazilia și s-a extins treptat în Europa în ultimii cincisprezece ani. În prezent, acest sistem funcționează în 1.500 de orașe din întreaga lume. De asemenea, bugetarea participativă a fost implementată cu succes în multe alte orașe europene, contribuind la creșterea implicării cetățenilor în procesele decizionale, de exemplu capitalele europene Paris, Madrid, Lisabona, Berlin, Varșovia, etc. În Republica Moldova bugetarea participativă este implementată de orașele Chișinău, Bălți, Soroca, Cahul, Cantemir, etc.

 

Nu este vorba de granturi

 

Scopul bugetului participativ nu se limitează doar la alocarea unei sume de bani, așa că nu poate fi considerat un program de granturi cu altă denumire. Principala sa menire este să implice locuitorii în dialogul despre dezvoltarea comunității în care trăiesc, să le arate care sunt posibilitățile localității și cum pot contribui la îmbunătățirea acesteia. Totodată, urmărește să învețe Primăria să asculte cetățenii și să comunice cu ei în mod eficient și constructiv. O componentă esențială a bugetului participativ este reprezentată de întâlnirile publice și dezbaterile asupra propunerilor, care pot favoriza formarea unor noi relații între vecini și pot crea o atmosferă constructivă și plăcută în comunitate.

 

Câţi bani vor fi alocaţi?

 

Suma de bani alocată de primărie în cadrul bugetării participative poate varia considerabil în funcție de resursele disponibile, prioritățile locale și dimensiunea comunității. Nu există o sumă standard, deoarece fiecare oraș sau localitate își stabilește propriul buget participativ în funcție de nevoile și posibilitățile sale, de exemplu municipiul Strășeni alocă anual 300 de mii de lei pentru bugetarea participativă.
În unele orașe, suma alocată poate reprezenta o proporție semnificativă din bugetul total al primăriei, în timp ce în altele poate fi mai mică și să fie destinată doar unor proiecte sau inițiative specifice. În general, bugetul participativ este conceput pentru a permite cetățenilor să decidă asupra unei părți din resursele publice disponibile, oferindu-le astfel o voce directă în cheltuirea banilor pentru dezvoltarea comunității lor.

6 MOTIVE PENTRU IMPLEMENTAREA BUGETULUI PARTICIPATIV

Bugetul participativ este adoptat cu succes în străinătate – care sunt motivele pentru implementarea bugetului participativ la noi?

  1. PERMITE CETĂŢENILOR SĂ CREEZE ÎMPREUNĂ FAŢA VIITOARE A ORAŞULUI. Locuitorii ştiu ce le lipseşte în localitate şi ce ar trebui îmbunătăţit, având posibilitatea de a contribui la luarea soluţiilor.
  2. REDĂ OAMENILOR ÎNCREDEREA ÎN POLITICIENI ŞI PERMITE FUNCŢIONARILOR PUBLICI O COOPERARE EFICIENTĂ CU CETĂŢENII. Dacă oamenii vor avea posibilitatea de a se implica constructiv în dezbaterile cu Primăria, nu vor deveni sceptici.
  3. ESTE UN IZVOR DE IDEI NOI. Permite valorificarea potenţialului creativ al locuitorilor.
  4. ARATĂ CĂ, COOPERAREA DINTRE PRIMĂRIE ŞI LOCUITORI POATE DA ROADE. Cetăţenii activi vor fi iniţiaţi în funcţionarea localităţii, Primăria va învăţa să comunice mai bine cu cetăţenii şi să le vină în întâmpinare.
  5. DESCHIDE LA NIVEL COMUNITAR DIALOGUL PRIVIND INVESTIŢIILE CELE MAI NECESARE ŞI CEA MAI BUNĂ UTILIZARE A BANILOR PUBLICI. Reflectarea asupra nevoilor fiecărui grup de interese şi asupra dezvoltării întregii comunităţi oferă oamenilor oportunitatea de a clasifica mai bine scara de valori şi de a creşte sensibilitatea socială.
  6. APROFUNDEAZĂ RELAŢIA CETĂŢENILOR CU LOCUL UNDE LOCUIESC ŞI FACE RESPONSABILĂ GESTIONAREA PROPRIETĂŢILOR COMUNE. Pentru realizarea fiecărui proiect, trebuie să se identifice cu el o parte suficient de mare a comunităţii – iar conştientizarea faptului că am decis „noi“, reprezintă şi conştientizarea responsabilităţii pentru modul în care proprietatea comună va fi gestionată în viitor.

CELE MAI FRECVENTE TEMERI

 

ACEASTĂ NOUTATE NU POATE FUNCŢIONA

În lume, bugetul participativ se bucură de succes de mai mult timp. În Republica Moldova bugetarea participativă se implementează din anul 2016, primele localități fiind municipiul Bălți și orașul Orhei. În anii următori tot mai multe localități din Republica Moldova au pus în funcțiune bugetarea participativă și sunt un exemplu bun pentru alte localități care au temeri în această privință.

NU ARE ROST SĂ DEPUNEM PROIECTE, POLITICIENII VOR FACE TOT CE VOR EI.

Regulile bugetului participativ sunt clare – primăria va aloca bani, cetăţenii pot depune proiectele pe care le pot discuta la întâlnirile cu vecinii şi pe care ulterior le vor vota cetăţenii înşişi. Pe parcurs, Primăria va verifica numai fezabilitatea propunerilor (de ex., dacă este vorba de terenuri municipale), iar rolul funcţionarilor este de a acorda un eventual ajutor propunătorilor pentru a da propunerii o formă care să poată fi realizată de municipalitate. Luarea deciziei privind alegerea dintre propunerile individuale este pe deplin în mâinile cetăţenilor.

 

OAMENII NU SUNT EXPERŢI, NU ŞTIU SĂ DECIDĂ CORECT ASUPRA REPARTIZĂRII BANILOR PUBLICI.

Bugetul participativ nu necesită pregătire economică, nici o altă pregătire de specialitate, se ocupă în principal de modul în care oraşul poate fi îmbunătăţit (indiferent dacă este vorba de aspectul lui sau de evenimente care au/nu au loc aici). Deci este exact invers – la urma urmei, locuitorii sunt cei mai iniţiaţi experţi în problemele privind locul lor de reşedinţă şi ştiu cel mai bine ce le lipseşte acolo.

 

CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ CINEVA VA ABUZA DE BUGETAREA PARTICIPATIVĂ SAU DACĂ O VA  MANIPULA?

Un buget participativ bine configurat are loc în mod absolut transparent şi toate deciziile vor fi luate de cetăţenii oraşului. Derularea proiectului este supravegheată de un grup participativ alcătuit atât din reprezentanţii primăriilor, cât şi din persoane importante ale vieţii locale, iar toate propunerile sunt disponibile publicului pe website şi pe suport hârtie. Oamenii pot verifica oricând ce, când şi cum va avea loc.

ORGANIZAREA BUGETULUI PARTICIPATIV VA FI PREA SCUMPĂ ŞI VA NECESITA MULT TIMP.

Nu este adevărat că bugetul participativ aduce cheltuieli inutile în bugetul municipal. (De exemplu, în oraşul brazilian, Porto Alegre, bugetarea participativă s-a implementat tocmai în momentul în care oraşul se afla pe punctul de a intra în faliment, iar Primăria s-a adresat cetăţenilor pentru a decide în privinţa cheltuielilor pe care le consideră a fi indispensabile.)
Banii alocaţi din bugetul local nu vor fi cheltuiţi pe lucruri inutile, dimpotrivă, vor merge la proiectele pe care locuitorii le consideră a fi cele mai necesare. Cheltuielile asociate colectării sugestiilor şi votării ar trebui să fie prevalate de beneficii – crearea unei atmosfere sociale plăcute şi constructive în localitate, precum şi faptul că se vor finanţa realmente acele lucruri care vor împlini dorinţele şi nevoile populaţiei locale.

CETĂŢENII NU VOR FI CONSTRUCTIVI, ŞTIU NUMAI SĂ ÎNJURE!

Atunci când oamenii nu pot schimba o anumită situaţie, nu le rămâne altceva de făcut decât să se plângă. Tocmai de aceea este necesar să oferim cetăţenilor posibilitatea de a participa efectiv la luarea deciziilor care privesc locul unde trăiesc. Dacă oamenii primesc o oportunitate uşoară de a fi faptici, vor profita bucuroşi de ea.

PE OAMENI NU-I INTERESEAZĂ BUNĂSTAREA GENERALĂ, ÎŞI VOR URMA NUMAI PROPRIILE INTERESE.

Întâlnirile publice realizate în procesul bugetării participative pot închega grupuri diferite de persoane, care în timpul discuţiilor cu vecinii vor afla, poate pentru prima dată, despre nevoile şi viaţa altor persoane din aceeaşi localitate. O parte importantă a bugetului participativ este tocmai crearea unor relaţii mai bune în localitate. Dacă, în plus, oamenii vor cunoaşte nevoile altora, vor învăţa să decidă singuri care sunt priorităţile reale în cazul în care oraşul are resurse limitate.