
PRIMĂRIA ALOCĂ O PARTE DIN BUGET

CETĂŢENII VIN CU IDEI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE

PROPUNERILE LE PREZINTĂ ÎN SCRIS

LE DISCUTĂ CU VECINII

APOI LE VOTEAZĂ

REZULTATUL VA SERVI TUTUROR
CE ESTE „BUGETUL PARTICIPATIV”?
Bugetul participativ permite cetăţenilor să se implice în luarea deciziilor privind dezvoltarea localităţii lor. Primăria alocă o parte din bugetul anual, după care locuitorii vor veni cu propuneri cu privire la ceea ce ar trebui îmbunătăţit în anul viitor în localitate. În cadrul formulării acestor propuneri, cetăţenii, asistaţi de administraţia oraşului, se întâlnesc la discuţii publice locale sau tematice şi cu vecinii, unde discută despre ceea ce vor să schimbe în localitatea lor şi în ce mod. Apoi depun la Primărie propunerile comune pentru a fi verificată fezabilitatea lor. Punctul culminant este votul popular pentru selectarea propunerilor cetăţenilor care vor fi realizate de autoritățile locale.
În lume, bugetul participativ funcţionează cu succes.
Bugetarea participativă nu este o noutate în lume, aceasta a fost adoptată în anul 1989 în Brazilia, în ultimii cincisprezece ani extinzându-se şi în Europa. Funcţionează în peste 1 500 de oraşe din întreaga lume, dintre care aproximativ o sută de oraşe în care este implementat bugetul participativ pot fi găsite la vecinii români (de ex., Cluj, Sibiu).
Nu este vorba de granturi.
Scopul bugetului participativ nu este numai acela de a repartiza o anumită sumă de bani, deci nu este vorba de un program de granturi cu o nouă denumire. Scopul bugetului participativ este de a implica locuitorii în dialogul privind formarea locului în care trăiesc, de a arăta oamenilor care sunt posibilităţile localităţii şi modul în care pot contribui la formarea acesteia, precum şi de a învăţa Primăria cum să asculte cetăţenii şi cum să comunice în mod eficient şi constructiv cu ei. O parte importantă a bugetului participativ o constituie întâlnirile publice şi dezbaterile privind propunerile în cadrul cărora se pot naşte noi relaţii între vecini şi o atmosferă constructivă și plăcută în localitate.
Câţi bani vor fi alocaţi?
Forma procesului şi cuantumul sumei repartizate în bugetul participativ diferă de la o localitate la alta. Nu este adevărat însă că bugetul participativ aduce cheltuieli inutile în bugetul local – dimpotrivă. În oraşul brazilian, Porto Alegre, în ziua de astăzi, deja legendar, bugetarea participativă s-a implementat tocmai în momentul în care oraşul se afla pe punctul de a intra în faliment, iar Primăria s-a adresat cetăţenilor pentru a decide în privinţa cheltuielilor pe care le consideră a fi indispensabile. În prezent, în oraşele din America de Sud se decide astfel chiar şi în privinţa serviciilor urbane de bază şi, de aceea, adesea este vorba chiar şi de zeci de procente din bugetul total. Acest lucru se reflectă şi în structura decizională – discuţiile privind proiectele propuse sunt dezvoltate în cadrul unei serii de grupuri de lucru tematice sau regionale, la care participă un număr mare de locuitori.
În Europa situaţia este diferită. Luarea deciziilor privind investiţiile strategice în infrastructură intră şi pe mai departe în competenţa conducerii localităților, iar bugetul participativ lasă spaţiu mai degrabă creativităţii şi ideilor locuitorilor. Adesea este vorba de proiecte civice pentru amenajarea spaţiilor publice şi a spaţiilor verzi, dar şi de proiecte „moi“ cum ar fi educaţia, festivităţile sau întâlnirile vecinilor.
6 MOTIVE PENTRU IMPLEMENTAREA BUGETULUI PARTICIPATIV
Bugetul participativ este adoptat cu succes în străinătate – care sunt motivele pentru implementarea bugetului participativ la noi?